Cu ilustrații de Oana Ispir
„- «Așa că Rumeguș își băgă mustăcioara sub plapumă și adormi numaidecât», zice mama, iar Iosifel, mai treaz decât azi-dimineață, își aduce buza de jos până sub nas să simtă dacă are și el mustăți.
Mama i-a citit cartea cu Rumeguș a patra oară. Șoricelul arată ca un domnișor de modă veche, cu jiletcă și pantaloni bufanți, prin care iese o coadă elegantă, care nu-l încurcă în nicio ilustrație. Rumeguș trăiește în podeaua unei mori de cereale, pe malul unui pârâu.
Mama pune cartea pe noptieră, îl învelește pe Iosifel și i-l dă pe elefantul Duminică să-l țină în brațe. Duminică e descusut pe la trompă și au început să iasă câlți din el, dar mama știe că oricum mâine dimineață o să-l găsească ori la picioare, ori pe jos și că elefantul are zilele numărate, ceea ce înseamnă că acum e viu și mai încolo o să fie mort, iar asta îl face să fie o ființă adevărată, ca oricare dintre noi.”
